Multumiri

Va multumesc ca ati rupt putin din timpul dumneavoasta pentru a vizita acest blog. Sper din toata inima sa va placa ce ati gasit. Doar asa pot sa ma bucur, altfel nu merita timpul pierdut. Vreu sa impartasesc si altora cate ceva, vreau sa schimbam idei din domeniile ce ne intereseaza.

luni, 11 iulie 2016

BUCHAREST AIR SHOW 2016

Sâmbătă, 30 iulie, a avut loc Bucharest International Air Show 2016.
Cateva poze facute de mine cu aeronavele de la show gasiti mai jos.












luni, 4 iulie 2016

Nava spatiala Juno soseste luni 4 iulie 2016, pe orbita lui Jupiter.

Unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale NASA, sonda spațială Juno, străbate pe pilot automat ultima parte a călătoriei sale spre cea mai mare planetă din sistemul nostru solar, gigantul gazos Jupiter, urmând să intre pe orbita acestei planete luni, 4 iulie 2016. După Un drum de 2,8 miliarde de kilometri si aproape 5 ani în spațiu, sonda Juno intră pe orbita lui Jupiter. Va fi un botez prin foc. Dacă totul merge conform planului luni seara sonda Juno va intra pe orbita in jurul planetei gigant și va avea primul contact cu un de mediu de radiații din cele mai intense din sistemului solar in afara de Soare. Va intra intr-o regiune în care roiuri uriașe de electroni sunt accelerate aproape de viteza luminii de către campul magnetic al lui Jupiter, care este de 20.000 de ori mai puternic decât cel al Pământului.
Odată ce acești electroni lovesc nava spațială, ei încep imediat să ricoșeze și elibereaza energie prin crearea de fotoni și particule secundare. 
Juno trebuie să suporte acest baraj potențial dăunător nu doar luni seara, cam un an si jumatate cat dureaza misiunea. Sonda va orbita planeta Jupiter de 37 de ori iar misiunea se va termina cu o scufundare controlata in atmosfera groasa a planetei în februarie 2018. Această manevră finală este proiectata pentru a se asigura că Juno nu contaminează lunile lui Jupiter care ar putea adaposti viata precum Europa cu microbi de pe Pământ.
sau
Sunetul produs de pătrunderea navetei Juno în magnetosfera lui Jupiter  poate fi auzit aici: (Sursa:soundcloud.com/NASA)
Inginerii se aşteaptă să obţină informaţii despre motorul principal alimentat cu hidrazină şi tetroxid de nitrogen al navetei să fie funcţional marţi 06:18 ora României. Din acel moment, astronomii vor începe să recepţioneze informaţii transmise de Juno. Misiunea propriu-zisă a lui Juno va începe marţi, 04:00 ora României. Acesta va fi momentul în care aripile cu panouri solare măsurând aproximativ 9 metri lungime, se vor deschide şi vor începe să capteze energie electrică, pentru ca aceasta să fie transmisă bateriilor instalate la bordul vehiculului. Principalele priorităţi ale misiunii constau în a preleva probe de pe Jupter pentru a determina dacă aici există straturi de rocă solidă, dar şi de a măsura cantitatea de apă existentă în interiorul atmosferei planetei. Aceste indicii îi pot ajută pe oamenii de ştiinţă să determine locul şi modul în care s-a format gigantul gazos dar si celelalte planete ale sistemului solar. Mai multe puteti citi pe: 

luni, 18 ianuarie 2016

Dosare OZN declasificate

  CIA a declasificat mai multe dosare pline de documente și fotografii cu OZN-uri a căror explicație rațională nu a fost încă găsită de agenții serviciului american.
Conform documentelor eliberate, numai în anul 1952 au fost semnalate și verificate 100 fenomene OZN care nu au o explicație logică, ele fiind înregistrate în arhivele CIA cu titlul de fenomene inexplicabile.
Spre dezamăgirea ufologilor din întreaga lume, cele 10 documente declasificate nu conțin nicio informație legată de nave spațiale prăbușite, răpiri, sau întâlniri cu entități extraterestre.

Mai multe informatii gasiti pe independent.co.uk
Mai multe documente gasiti pe www.foia.cia.gov/collection/ufos




sâmbătă, 16 ianuarie 2016

Un caz interesant de la noi

Vizionati filmul pana la capat, merita vazut.

Viata unei fiinte umane din punct de vedere cosmic

Lumile si stelele se nasc, si mor asemenea oamenilor. Viata unei fiinte umane se masoara in decenii, viata soarelui este de o suta de milioane de ori mai lunga. In comparatie cu o stea noi suntem ca efemeridele, creaturi vremelnice
care isi traiesc intreaga viata in decursul unei zile. Din punctul de vedere al unei creaturi efemere, fiintele umane
sunt imperturbabile, plictisitoare, aproape total imobile, abia dand de inteles ca fac vreo data ceva.
Din punctul de vedere al unei stele, o fiinta umana este o mica licarire, una din miliardele de vieti scurte care clipesc  slab pe suprafata unei sfere  din fier si silicat, ciudat de reci, anormal de solida, si neobisnuit de indepartata.

Carl Sagan - astronom


duminică, 1 noiembrie 2015

Incarcator pentru acumulatori cu plumb

Mai jos va prezint o schema de incarcator pentru acumulatori cu plumb. Incarcarea este semnalizata cu doua LED-uri sau un LED bicolor.
Culoare LED
-rosu   =acumulator descarcat;
-verde =acumulator incarcat.
Schema este prezentata in doua variante, pentru acumulatori de 6V si pentru acumulatori de 12V.
Ambele scheme au fost facute si testate de mine si functioneaza perfect. Va recomand aceste scheme.



duminică, 17 martie 2013

Multimetru cu C520 - schema din Tehnium

In revista Tehnium  nr.11 din 1988, pag.10-11, a fost publicata o schema de multimetru numeric cu renumitul circuit C520. O gasiti pe net la o cautatre cu Google sub forma ,,tehnium 11/88"
Mi-a placut ideea si am hotarat sa-mi fac unul. L-am facut si chiar am imbunatatit  schema prin adaugarea la functiile prezente in schema a unui termometru, a carui schema este tot din revista Tehnium.
Asa, de dragul artei si munci mele am hotarat sa pun cateva poze cu el pe aici, pentru ca el, saracul, se afa in conservare. Au scos chinezii de astea ieftine si acum am cumparat de la ei.
Panoul frontal. prin combinatia butoanelor de la claviatura se selecteaza marimea electrica de masurat.
Se remarca ca, sunt borne pentru conectarea testerelor separate pentru fiecare marime electrica
Pentru fiecare marime electrica de masurat, avem cate o placuta de cablaj imprimat. Am ales aceasta metoda pentru simplitate si sa fie cat mai versatil. In partea laterala superioara stanga, avem modulul pt. masurarea intensitati curentului. In partea laterala inferioara avem modulul pt. masurarea temperaturi.
Partea de prelucrare cu C520 si partea de afisare cu CDB446 su 447. Aceasta parte este mobila, prevazuta cu o balama, se rabateaza spre spate pt. a avea acces la placa de la claviatura. In partea din spate avem sursa de alimentare.

In partea laterala sus (dreapta), avem divizorul de tensiune. In partea inferioara avem partea de ohmetru.

In afisaj in partea dreapta, avem trei LED-uri rosii. Acesta se aprind pe rand in functie de marimea electrica masurata, U, I sau R.



vineri, 8 martie 2013

Incarcator pentru acumulatorul auto II


   Aparatul se compune din doua blocuri distincte, partea de redresare si circuitul de supraveghere a incarcari, care decupleaza redresorul cand bateria s-a incarcat, semnalizata prin aprinderea LED-ului verde. Aceste blocuri pot fi construite impreuna asa cum am facut eu, sau separat in functie de nevoie. Facute separat pot fi modificate, adaugate, scoase, sau folosite in alte scopuri.
  Partea de supraveghere a incarcari,  poate fi facuta separat si poate fi montata pe orice redresor efitn care se gaseste in comert, inbunatatind-ui astfel performantele. Este vorba de partea de jos a schemei, cea cu sursa LM7809, CI 741 si releul. Pentru o functionare buna si sigura are alimentare separata, inclusiv transformatorul care trebuie sa scoata 10.5-12V- AC, la un curent in jur de 500mA. Din potentiometrul semireglabil de P1 se regleaza nivelul de tensiune la care se opreste incarcarea (14.4V). Din potentiometrul P2 se stabileste valoarea minima a tensiuni acumulatorului la care incarcarea sa se reconecteze. Aceasta schema este o varianta imbunatatita a schemei prezentata in cartea ,,301 Circuite Electronice", pag.189, aparuta la editura Teora.
Eu am facut montajul pe un cablaj de dimensiunile 60x45mm, pe care vreau sa-l pun intr-o cutie. Asa este ferit de praful din cutia redresorului. Cutiuta va fi prevazuta cu reglete pentru conectarea firelor, in acest mod poate fi deconectat si conectat pe un alt redesor la nevoie, folosit separat.
Redresorul, partea de sus a schemei. Este unul clasic, doar comanda tranzistorului este facuta dintr-o sursa LM7815, varianta cu doua diode la masa, sau LM7816, varianta fara diode la masa (direct). Din potrntiometrul P3 de 5K, se regleaza tensiunea de iesire.
Ce trebuie avut grija aici: cateva componente sunt de putere, in functie de curentul de la iesire.
Transformatorul trebuie sa scoata cam 10A, dar poate fi si de 5 sau 20A. Puntea redesoare, eu am folosit de 35A, se pune pe radiator. Tranzistorul TIP141, conform fisei de catalog tine maxim 16A. Eu am constat ca, pus pe radiator si cu un consumator de 4.5A la iesire, se incalzeste acceptabil. La aproape 9A consum, se ambaleaza termic. Deci, pentru curenti mai mari de 7A ar trebui pusi doi tranzistori in paralel cu baza si colectorul, iar in emitor avand fecare cate o rezistenta de putere pt. egalizare. In acest mod curentul se imparte pe amandoua si fiecare lucreaza mai lejer. Se vor pune obligatoriu pe un radiator adecvat.
Toate conductoarele de legatura vor trebui sa aiba sectiunea corespunzatoare. Vezi traseele de putere, ingrosate.
Ex: la un diametru de 1,5mm, avem cam 4.5A, la un diametru de 2mm avem cam 7.4A. Exista un tabel prin diverse carti, la nevoie consultati-l. Conductoarele trebuiesc bine lipite sau fixate cu surubui, reglete, etc.
Ampermetrul si sunt-ul. Eu am folosit un milivoltmetru cu scala gradata in 10A cap de scala. Ca sunt am folosit o bucata de sarma de cupru de 1.5mm izolata cu plastic, pe care am bobinat-o pe o teava si de la capetele ei culeg tensiunea pt. milivoltmetru. Nu este prea corect, dar aici nu este nevoie de precizie mare, merge si asa. Cind bateria este incarcata acul trebuie sa ajunga la zero.
Siguranta de la iesire trebuie sa fie de 8-10A, preferabil automata de panou. se gasec la Conex,  la vreo 10lei si ceva. Spre baterie am folosit conductori de 1.5mm (cam subtiri), rosu pentru borna (+), si negru pentru borna (-), terminate cu crocodili de cupru cumparati din Obor la 2lei bucata.
Reglajul, se face in felul urmator: avem nevoie de o sursa stabilizata si cu tensiune reglabila care se conecteaza in locul acumulatorului. Se regleaza sursa la 14.5V si se regleaza potentiometrul P1 astfel incat releul sa fie pe punctul de a comuta. Adica S1 se deschide si intrerupe alimentarea redesorului. Apoi se regleaza sursa la 12.4V si se regleaza potentiometrul P2, pana S1 se inchide si reincarcarea porneste. Deoarece reglajul potentiometrelor se influenteata reciproc, acest procedeu trebuie repetat de mai multe ori pana la un reglaj corect.
LED-ul rosu de la redresor indica faptul ca redresorul functioneaza si incarcarea nu s-a terminat.
LED-ul verde de pe circuitul de supraveghere indica faptul ca incarcarea s-a terminat. Acesta se aprinde dupa stingerea LED-ului rosu si sta aprins atat timp cat incarcarea acumulatorului este oprita. Cat timp acest LED este aprins din acumulator se scurge un curent de 3.5mA prin divizorul rezistiv de la circuitul de detectie a incarcari.
Aceste doua LED-uri se monteaza pe panoul frontal unul langa altul pentru a putea fi observate usor.
Mai jos am postat schema electrica si placuata cu partea de supravehere, deja facuta si ceva poze.
Constructia mecanica ramane la latitudinea fiecaruia. Fiecare are proprile lui idei. Dar, asa pentru orientare, am pus mai jos cateva poze cu ce am facut eu. Pe masura ce va evolua constructia , revin cu amanunte.
Atentie!!! daca optati pentru o carcasa metalica pentru aparat, este obligatoriu ca aceasta carcasa sa fie legata la priza de impamantare prin cordonul de alimentare si aparatul sa fie conectat la o priza cu contact de impamantare bun. Altfel exista pericol de electrocutare daca aparatul are defecte sau greseli de executie.
Mai multe informatii pentru incarcarea acumulatorului cu plumb puteti afla de pe tehnium-azi.ro

Doua concluzii pt. imbunatatirea aparatului am tras dupa terminarea si punerea definitiva in functiune:
1-Pentru o functionare mai buna ar fi necesara o tensiune mai mare in secundarul transformatorului. Peste 18V alternativ. Eu nu am avut asa ceva si ma gandesc sa schimb puntea cu niste diode cu o cadere mai mica de tensiune pe ele.
2-Led-ul rosu care indica ca incarca si rezistorul serie de 1Kohm a fost mutat direct in secundarul transformatorului in serie cu o dioda (redresor mono alternata). Aceasta din cauza ca, dupa oprirea automata acest LED ramanea aprins (rosu), fiind alimentat din baterie prin sunt si consuma in jur de 18mA. Cand LED-ul verde pt. terminarea incarcari se aprindea, cel rosu trebuia sa se stinga. In acest fel aprinderea LED-urilor este corecta.
Mai sus este schema finala a aparatului

Asa arata panoul aparatului. Este scos la imprimanta pe hartie plastifiata pe fata si adeziva pe spate.

Cablajul pentru partea de automatizare. Este vorba de partea inferioara din schema, cea cu LM741 si sursa de 9V. Restul montajului este facut direct pe cutie cu fire de legatura, pe placuta potentiometrului pt. reglajul de tensiune de iesire se afla si montajul cu sursa cu LM7815.

Cutia cu circuitul de automatizare. A fost pus intr-o cutie cu capac din plastic transparent pentru a fi ferit de praf. Capacul transparent este prevazut cu doua orificii in dreptul potentiometrilor semireglabili pentru a avea acces la reglaje fara a scoate capacul. Deasemenea a fost prevazut cu borne de intrare-esire pentru a putea fi montat pe orice tip de redresor. Iesirea pentru 220V este separata si bine izolata fata de restul montajului pentr a preintampina montarea sau atingerea accidentala existand pericolul de electrocutare.

Dispunere piese pe placa. Placa este vazuta de pe partea cu piese.


Flash LED-ul albastru din imaginea alaturata a fost adaugat ulterior pentru controlul conectari aparatului la priza. Este cea mai simpla schema gasita pe net si a functionat din prima. Alimentarea lui se face de la +12V, tensiunea de alimentare a circuitului de supravegere a incarcari. Consumul este de 5mA. Montajul a fost introdus intr-un tub de PVC lung de 4cm pt a fi protejat de praf si care ajuta la montarea usoara in carcasa aparatului.
Cineva a cerut detalii despre cum a fost facut suntul. Am pus mai jos o poza cu acest sunt si modul de fixare a lui pe carcasa. Cateva detalii despre el gasiti la comentarii.
Rezistenta sunt-ului este foarte mica fiind vorba de o sarma de cupru cu diametru de 1.5 mm. Are in jur de 0.4 ohmi.

In imaginea alaturata se poate vedea montajul cu circuitul de comanda a tranzistoarelor de putere. A fost facut direct pe placuta potentiometrului de reglaj. Aceasta placuta a fost imbracata intr-o folie de plastic transparent pe partea cu circuite, pentru protectie de praf. folia este fixata direct de axul potentiometrului si indoita pe marginea placutei.
In poza de mai jos am incercat sa arat cum am montat componentele de putere pe radiator. Este vorba de puntea redresoare de 25A, tranzistoarele de putere TIP141, doua bucati in paralel. Vezi poza 1. Peste tranzistoare am montat pe o tabla de aluminiu pe care am fixat cei doi rezistori din emitorul tranzistoarelor de 0.1 ohmi la 7W. Terminalele lor au fost izolate cu izolator rezistent la temperatura. Vezi poza 2.

Asa arata la final. Peretii carcasei sunt facuti dintr-o tabla foarte subtire, cutie de masline aruncata de magazine.

Postări populare