Mulțumiri

Vă mulțumesc că ați rupt putin din timpul dumneavoastră pentru a vizita acest blog. Sper din toată inima să vă placă ce ați găsit. Doar asa pot să mă bucur, altfel nu merită timpul pierdut. Vreau să împărtășesc și altora câte ceva, vreau să schimbăm idei din domeniile ce ne interesează.

Domenii de interes

miercuri, 14 ianuarie 2026

Construcție carcase receptor și antene SDR

  Am primit cadou un receptor SDR cu două antene pe cablaj, și niște mufe SMA pentru el, toate fără carcasă. Pentru a fi folosite în condiții optime și în spațiul liber aveau nevoie de niște carcase de protecție.

M-am apucat de treabă, pentru antene am făcut carcase din țevi de PVC (de instalații) la care am adăugat un sistem de prindere de pilon sau altceva, de fapt o placă de plastic cu gauri de prindere care este fixat un colier rotund elastic executat tot dintr-o țeavă din plastic. În acel colier se fixează foarte ușor corpul carcasei antenei, vezi filmulețul atașat.

Pentru receptor am făcut o mică carcasă din plastic cu două șine pe care intră placa receptorului, iar acea carcasă de plastic a fost învelită pe exterior cu o tablă zincată legată la masa montajului pentru a fi ecranată.

Am făcut această postare pentru a ajuta cu idei pe cei interesați de așa ceva. Dacă aveți întrebări scrieți la comentarii.






duminică, 28 aprilie 2024

Detector de metale

De-a lungul timpului am încercat tot felul de scheme și montaje, acum a venit vremea și pentru un detector de metale, trebuia să încerc și asta. 

Am făcut câteva scheme mai clasice de care nu prea am fost mulțumit. In final m-am oprit la două scheme interesante zic eu, una cu tranzistor MOSFet și una cu microcontroler PIC 12F629. Din lipsă de timp  am reușit să fac doar detectorul cu microcontroler pe care am să-l prezint mai jos. Este făcut de ceva timp am reușit să mă joc un pic cu el. Sunt mulțumit cum funcționează ținând cont de simplitatea lui. Adâncimea de detecție maxim 20 cm, în funcție de construcția bobinei. 

Schema este luată de pe net de la următoarele adrese:

https://materiale.pvgazeta.info/utilizator-183/detector-de-metale-pentru-copii-fm2-versiunea-2.html

https://derdomus.ru/ro/calculators/metalloiskatel-malysh-fm2-svoimi-rukami-shema-shema-bolee-uluchshennogo/

https://www.elforum.info/topic/87515-detector-de-metale-cu-pic/

Atenție mai mare trebuie acordată la construcția bobinei.

Varianta I a bobinei

Am realizat o bobină cu diametrul interior de 86 mm, care conținea aproximativ 90 de spire de sârmă de 0,3 mm. După înfășurare, bobina a fost învelită cu bandă adezivă și protejată cu folie de aluminiu pentru ecranare. Ecranul nu poate fi închis, dacă se face acest lucru - va exista o buclă scurtcircuitată și dispozitivul nu va putea atinge frecvența de funcționare. 

Varianta II a bobinei 

Bobina standard conține 150 de spire, diametrul firului de 0,3 și înfășurat pe o țeavă de 150 mm. Dar am decis să reduc putin diametrul la 10-11 cm pentru ca detectorul de metale să vadă mai bine obiectele mici, adâncimea de detecție scade un pic. Nu am avut un fir de 0,3 și, prin urmare, am înfășurat 0,4 pe o țeavă de 10 cm, 130 de spire. Deci, după ce bobina este înfășurată, este necesar să o strângeți foarte strâns cu bandă. Acum este necesar să protejați bobina, astfel încât detectorul de metale să nu reacționeze la interferențe și să nu existe alarme false. Luăm folie alimentară de aluminiu și înfășurăm strâns bobina. Rețineți că, capetele foliei nu trebuie să se atingă între ele! Apoi luăm un fir, curățăm capătul și îl înfășurăm pe o margine a ecranului bobinei, apoi îl strângem și îl înfășuram strâns cu bandă adezivă din nou. Firul de pe ecran trebuie lipit la minusul placi de bază.

Softul îl găsiți la adresele de mai sus sau îl pot furniza eu la nevoie.

 Mai jos aveți schema electrică și cablajul imprimat.


 Observație: este bine să folosiți o baterie de
9V bine încărcată și de calitate astfel aparatul
nu va funcționa corect. Dar va da un semnal 
sonor că bateria este descărcată.
In caz de necesitate aveți un buton prin care puteți reseta aparatul.
Bobina a fost prinsă pe un suport din plexiglas de 3 mm grosime
decupat așa cum se vede în poza de construcție a aparatului.
Acel disc de plexiglas a fost găurit pe margine cu un spiral de 3
mm iar prin acele găuri a fost prinsă strâns bobina cu niște "șoricei",
cei mai mici ca dimensiuni.
Deasemenea mânerul este făcut dintr-o țeavă de PVC, din alea pentru  firele de lumină de 16 mm diametru.
Am convenit să prind aparatul de mâner cu două șurubele de M3
Pentru a putea fi schimbat mânerul la nevoie cu altul pentru alte aplicații.
Acesta este și motivul pentru care am cuplat bobina la aparat printr-o 
mufa RCA, ca să poată fi schimbată cu alta la nevoie în funcție de modul
de folosire.
Două clipuri cu aparatul am pus pe Youtube și aveți link-urile
mai jos:
Modul de funcționare:

Construcția finala a aparatului:


Dacă vă interesează puteți încerca construcția detectorului
Este o experiență interesantă. 
Trebuie totuși să vă atrag atenția 
că în Romania este nevoie de autorizație pentru deținerea și 
folosirea detectoarelor de metale.
Eu nu am de gând să-l folosesc pentru a căuta comori, aici este
vorba doar de a experimenta.







 

luni, 24 februarie 2020

Detector de radiatii Geiger Muller cu PIC 18F2550

  De mult timp aveam în cap să construiesc un detector de radiații nucleare. Am căutat scheme dar majoritatea aveau complexitate mare.  Amplificatoare de intrare, numărătoare, multiplexoare, afișoare, ridicătoare de tensiune, etc.
Am găsit pe net o schemă interesantă de detector. Folosește un tub destul de cunoscut de tip SBM20, iar ca procesor un PIC 18F2550.
  Schema este luată de pe electronics-lab și cum părea destul de simplă m-am hotărât să-l fac. Am făcut întâi rost de două tuburi Geiger, a urmat procesorul, un programator (PIC Kit3) pentru soft. Restul sunt piese recuperate. Nu mi-a plăcut carcasa aceia rusească așa că am făcut eu una.
Carcasa este făcută din bucăți de plastic (ABS) lipite, după care s-a vopsit și lăcuit cum se vede în poze. In dreptul tubului are găuri pe lateral și spate pentru circula aerul la tub.
Sunt mulțumit cum a ieșit și funcționează perfect. A fost testat pe albia râului din Cheile Tișitei și la Trovanții de la Ulmet. Urmează și alte teste.
Câteva poze cu el și schema le puteți vedea mai jos. Softul se găsește pe electronics-lab, în link-ul de mai sus.




 






marți, 28 martie 2017

Detector camp magnetic - Gaussmetru

Detectorul pentru variația densități câmpului magnetic are o sensibilitate de la 2.3 uT la 100 nT. Marimea câmpului este semnalizată cu 10 leduri de culori diferite în funcție de mărimea câmpului. Amplificarea este uniformă pe intervalul 40 Hz - 10 KHz în care inducția magnetică este măsurată. 
De asemenea intensitatea câmpului poate fi măsurată și cu ajutorul unui multimetru (DVM) pe scala de 200mV, are o ieșire în acest sens. Intervalul de măsurare in acest caz este 50 nT - 2 μT. Măsurarea nivelului de sub 50 nT nu este posibilă din cauza zgomotului de fond.
Senzorul L1 este o bobină de 1 mH. Eu am folosit carcasa cu bobina secundară de la un transformator miniatură de la 220V la 12V, la care am scos vreo 10 spire până am ajuns la inductanță de 1 mH.
Am folosit această variantă pentru o mai mare stabilitate a inductanței.
Se poate folosi și o bobină cu miez de ferită de 1 mH. Se găsesc de cumpărat la magazinele cu piese electronice și are și dimensiuni mult mai mici. Bobina (senzorul) se conectează la placa de bază printr-o mufă jack pentru a putea fi schimbat în funcție de necesitați. Mufa se găsește pe partea superioară a cutiei.
Am prevăzut aparatul cu o mufă DB9 (mamă) cu ajutorul căreia se pot face următoarele automatizări:
-poate fi pornit de la distantă, dar este prevăzut și cu buton ON/OFF;
-poate fi alimentat de la distantă, dar este prevăzut și cu alimentare internă dintr-o baterie de 9V;
-poate fi conectat la multimetru (DVM) pe scala de 200mV;
-are o ieșire prin care poate comanda ceva la depășirea nivelului de atenție pentru câmp;
-aparatul mai este prevăzut cu o piuliță metalică cu ajutorul căreia poate fi fixat pe un trepied sau picior de fixare când se lucrează pe teren.

Construcția aparatului


Carcasa este din plastic dar pe exterior a fost lipită folie de aluminiu (tavă de prăjituri) pentru ecranare care are contact cu masa aparatului (-9V). Carcasa este compartimentată în două, în primul compartiment este placa de bază iar în celălalt bateria de 9V, butonul de pornire, mufa DB9, și mufa de la senzor (bobina L1).

Mai jos este schema aparatului, desenul cablajului și câteva poze cu el. Am și un filmuleț, poate fi văzut aici.


















Teste făcute cu aparatul


S-a monitorizat câmpul magnetic în mai multe locații. Aparatul a fost ținut în mană la înălțime normală.

-în metrou stând pe scaun la câțiva metri de roți acolo unde se află motoarele electrice. In timpul accelerări la plecarea din stație câmpul magnetic este aproape de maxim, nivel periculos pentru om, dar și la frânare este destul de crescut. Prin stația de metrou câmpul este la un nivel de atenție cu unele depășiri dacă se află și trenul în stație sau pleacă;
-în tramvai, partea din față unde se află circuitele electrice nivelul câmpului este mediu, nivel de atenție în unele momente;
-pe stradă, nivel scăzut. In unele locuri ajunge la nivelul de atenție. Unde sunt fire electrice suspendate pe stâlpi sau sub fire;
- în supermarket este nivel scăzut al câmpului magnetic;
-TV cu tub, la 30 cm, câmpul este de 57 nT, la distanta mai mică tinde către maxim;
-bec cu neon, cam la 40 cm, câmpul este de 80 nT. nivel periculos. La distanță mai mică crește aproape la maxim;
-căști conectate la telefonul mobil și puse lângă senzor, câmpul este peste nivelul de atenționare, este la un nivel periculos în funcție de volum și melodie. Ar trebui să aibă grijă cei care ascultă foarte des la căști, câmpul generat de magneții acestora este la un nivel periculos.

Este un aparat interesant de construit, merită să vă jucați cu el.

Ne mai auzim!

duminică, 1 noiembrie 2015

Încărcător pentru acumulatorii cu plumb

Vă prezint o schemă de încărcator pentru acumulatori cu plumb. Încarcarea este semnalizată cu două LED-uri sau un LED bicolor.
Culoare LED
-roșu   =acumulator descărcat;
-verde =acumulator încărcat.
Schema este prezentă în două variante, pentru acumulatori de 6V și pentru acumulatori de 12V.
Ambele scheme au fost testate de mine și funcționează perfect, le recomand.




duminică, 17 martie 2013

Multimetru numeric - schemă din Tehnium

În revista Tehnium  nr.11 din 1988, pag. 10-11, a fost publicata o schemă de multimetru numeric cu circuitul integrat C520.
Mi-a plăcut ideea, la acea vreme nu aveam un multimetru electronic, l-am făcut și am îmbunătățit  schema prin adăugarea la funcțiile prezente în schemă a unui termometru, a cărui schemă este tot din Tehnium.
Mai jos am pus câteva poze cu el, acum se află în conservare.
Panoul frontal
Prin combinarea butoanelor de la claviatura se selectează mărimea electrică  de măsurat. Se remarcă că, sunt borne pentru conectarea testerelor separate pentru fiecare mărime electrică.
Pentru fiecare mărime electrică care trebuie măsurată avem câte un modul, o plăcuță de cablaj imprimat. Am ales această metodă pentru simplitate și să fie cât mai versatil. În prim plan în partea superioară, avem modulul pt. măsurarea intensități curentului. In partea laterală inferioară avem modulul pt. măsurarea temperaturi.
Partea de prelucrare cu C520 și partea de afișare cu CDB446 sau 447. Această parte este mobilă, prevăzută cu o balama, se rabatează spre spate pt. a avea acces la placa cu claviatura. În partea din spate avem sursa de alimentare.

In partea laterală stângă sus, avem divizorul de tensiune. iar în partea inferioară avem partea de ohmetru.

În afișaj partea dreaptă, avem trei LED-uri roșii. Acesta se aprind pe rand în funcție de mărimea electrică măsurată, U, I sau R. 
La constucția sa s-au folosit componente de calitate, rezistori cu peliculă metalică si de precizie 1-2%, semireglabili multitură pentru reglarea precisă a domeniilor, tastatura cu contacte aurite etc.



vineri, 8 martie 2013

Redresor pentru incarcat acumulatorul auto


   Aparatul se compune din doua blocuri, partea de redresare si circuitul de supraveghere a incarcari, care decupleaza redresorul cand bateria s-a incarcat, semnalizat prin aprinderea LED-ului verde. Aceste blocuri pot fi construite impreuna, sau separat in functie de nevoie. Facute separat pot fi modificate, adaugate, scoase, sau folosite in alte scopuri.
  Partea de supraveghere a incarcari,  poate fi facuta separat si poate fi montata pe orice redresor eftin care se gaseste in comert, inbunatatind-ui astfel performantele. Este vorba de partea de jos a schemei, cea cu sursa LM7809, CI 741 si releul. Pentru o functionare buna si sigura are alimentare separata, inclusiv transformatorul care trebuie sa scoata 10.5-12V- AC, la un curent in jur de 300- 500mA. Din potentiometrul semireglabil de P1 se regleaza nivelul de tensiune la care se opreste incarcarea (14.4V). Din potentiometrul P2 se stabileste valoarea minima a tensiuni acumulatorului la care incarcarea sa se reconecteze (12.4V). Aceasta schema este o varianta imbunatatita a schemei prezentata in cartea ,,301 Circuite Electronice", pag.189, de la editura Teora.
Am facut montajul pe un cablaj de dimensiunile 6x4,5cm, pe care l-am pus intr-o cutie. Asa este ferit de praful din cutia redresorului. Cutiuta este prevazuta cu reglete pentru conectarea firelor, in acest mod poate fi deconectat si conectat pe un alt redresor la nevoie, folosit separat.
Redresorul, partea de sus a schemei. Este unul clasic, doar comanda tranzistorului este facuta dintr-o sursa LM7815, cu doua diode la masa. Din potentiometrul P3 de 5K, se regleaza tensiunea de iesire.
Ce trebuie avut grija: cateva componente sunt de putere, in functie de curentul de la iesire.
Transformatorul trebuie sa scoata cam 5-10A. Puntea redresoare, eu am folosit de 35A, se pune pe radiator. Tranzistorul TIP141, conform fisei de catalog tine maxim 16A. Am constat ca, pus pe radiator si cu un consumator de 4.5A la iesire, se incalzeste acceptabil. La aproape 9A consum, se ambaleaza termic. Pentru curenti mai mari de 7A am pus doi tranzistori in paralel cu baza si colectorul, iar in emitor are fiecare cate o rezistenta de putere pt. egalizare. In acest mod curentul se imparte si fiecare lucreaza mai lejer. Se pun obligatoriu pe un radiator adecvat.
Toate conductoarele de legatura vor trebui sa aiba sectiunea corespunzatoare. Vezi traseele de putere, ingrosate.
Ex: la un diametru de 1,5mm, avem cam 4.5A, la un diametru de 2mm avem cam 7.4A. Exista un tabel prin diverse carti, la nevoie consultati-l. Conductoarele trebuiesc bine lipite sau fixate cu suruburi, reglete, etc.
Ampermetrul si sunt-ul. Eu am folosit un milivoltmetru cu scala gradata la 10A cap de scala. Pentru sunt am folosit o bucata de sarma de cupru de 1.5mm izolata cu plastic, pe care am bobinat-o pe o teava, de la capetele ei culeg tensiunea pt. milivoltmetru. Nu este prea corect, dar aici nu este nevoie de precizie mare, merge si asa. Cand bateria este incarcata acul trebuie sa ajunga la zero.
Siguranta de la iesire trebuie sa fie de 8-10A, preferabil automata de panou. se gasesc la Conex,  . Spre baterie am folosit conductori de 1.5mm (cam subtiri), rosu pentru borna (+), si negru pentru borna (-), terminate cu crocodili de cupru.
Reglajul, se face in felul urmator: avem nevoie de o sursa stabilizata si cu tensiune reglabila care se conecteaza in locul acumulatorului. Se regleaza sursa la 14.5V si se regleaza potentiometrul P1 astfel incat releul sa fie pe punctul de a comuta. Adica S1 se deschide si intrerupe alimentarea redesorului. Apoi se regleaza sursa la 12.4V si se regleaza potentiometrul P2, pana S1 se inchide si reincarcarea porneste. Deoarece reglajul potentiometrelor se influenteaza reciproc, acest procedeu trebuie repetat de mai multe ori pana la un reglaj corect.
LED-ul rosu de la redresor indica faptul ca redresorul functioneaza si incarcarca.
LED-ul verde de pe circuitul de supraveghere indica faptul ca incarcarea s-a terminat. Acesta se aprinde dupa stingerea LED-ului rosu si sta aprins atat timp cat incarcarea acumulatorului este oprita. Cat timp acest LED este aprins din acumulator se scurge un curent de 3.5mA prin divizorul rezistiv de la circuitul de detectie a incarcari.
Aceste doua LED-uri se monteaza pe panoul frontal unul langa altul pentru a putea fi observate usor.
Mai jos am postat schema electrica si placuata cu partea de supraveghere.
Constructia mecanica ramane la latitudinea fiecaruia. Fiecare are proprile lui idei. Dar, asa pentru orientare, am pus mai jos cateva poze cum am facut eu.
Atentie!!! daca optati pentru o carcasa metalica pentru aparat, este obligatoriu ca aceasta carcasa sa fie legata la priza de impamantare prin cordonul de alimentare si aparatul sa fie conectat la o priza cu contact de impamantare bun. Altfel exista pericol de electrocutare daca aparatul are defecte sau greseli de executie.
Mai multe informatii pentru incarcarea acumulatorului cu plumb puteti afla de pe tehnium-azi.ro
Pentru o functionare mai buna ar fi necesara o tensiune mai mare in secundarul transformatorului. Peste 18V alternativ. Eu nu am avut asa ceva.

Schema electrica

Asa arata panoul aparatului. Este scos la imprimanta pe hartie plastifiata pe fata si adeziva pe spate.

Cablajul pentru partea de automatizare. Este vorba de partea inferioara din schema, cea cu LM741 si sursa de 9V. Restul montajului este facut direct pe cutie cu fire de legatura. Pe placuta potentiometrului pt. reglajul de tensiune de iesire se afla si montajul cu sursa cu LM7815.

Circuitul de automatizare, pus intr-o cutie cu capac din plastic transparent pentru a fi ferit de praf. Capacul transparent este prevazut cu doua orificii in dreptul potentiometrilor semireglabili pentru a avea acces la reglaje fara a scoate capacul. A fost prevazut cu borne de intrare-esire pentru a putea fi montat pe orice tip de redresor. Iesirea pentru 220V este separata si bine izolata fata de restul montajului pentru a preantampina montarea sau atingerea accidentala existand pericolul de electrocutare.

Vedere partea cu componente, dispunere piese pe placa .


Flash LED-ul albastru din imaginea alaturata a fost adaugat ulterior pentru controlul conectari aparatului la priza. Este cea mai simpla schema gasita pe net si a functionat din prima. Alimentarea lui se face de la +12V, tensiunea de alimentare a circuitului de supravegere a incarcari. Consumul este de 5mA. Montajul a fost introdus intr-un tub de PVC lung de 4cm pt. a fi protejat de praf si care ajuta la montarea usoara in carcasa aparatului.
Detaliu sunt. Este aici o poza cu acesta si modul de fixare a lui pe carcasa. Cateva detalii despre el gasiti la comentarii.
Rezistenta sunt-ului este foarte mica fiind vorba de o sarma de cupru cu diametru de 1.5 mm. Are in jur de 0.4 ohmi.


In imaginea alaturata se poate vedea montajul cu circuitul de comanda a tranzistoarelor de putere. A fost facut direct pe placuta de fixare a potentiometrului de reglaj. Aceasta placuta a fost imbracata intr-o folie de plastic transparent pe partea cu circuite, pentru protectie de praf. Folia este fixata direct de axul potentiometrului si indoita pe marginea placutei.
In poza de mai jos se arata cum am montat componentele de putere pe radiator. Este vorba de puntea redresoare de 25A, tranzistoarele de putere TIP141, doua in paralel. Vezi poza 1. Peste tranzistoare am montat pe o tabla de aluminiu pe care am fixat cei doi rezistori din emitorul tranzistoarelor de 0.1 ohmi la 7W. Terminalele lor au fost izolate cu izolator rezistent la temperatura. Vezi poza 2.

Asa arata la final. 

duminică, 12 februarie 2012

Detector pentru variatia campului electromagnetic

   Acest aparat poate localiza campurile electromagnetice parazite (EM). Va detecta cu uşurinţă semnale audio şi RF până la frecvenţe de aproximativ 100kHz.
NU este un detector de metale, dar va detecta cabluri metalice, dacă sunt strabatute de curent alternativ. Frecvența de răspuns este de la 20 Hz la 10 kHz. Schema aparatului este prezentată mai jos.

Descrierea schemei
Semnal de eşire din op-AMP de tip LF351, este o tensiune alternativă de frecvenţa câmpului electromagnetic. Această tensiune este amplificată de tranzistor BC109C înainte de a fi aplicată   uA-metrului de curent continu cu sensibilitatea de 250 uA. Ampermetru este legat la circuit prin intermediul  celor două diode și condensatorul de 220 uF. Dacă se foloseste un alt ampermetru mai sensibil se va monta un rezistor în serie cu dioda care se se află în serie cu uA-metru. Eu așa am făcut. Valoarea exactă se stabileste prin tatonare sau cu ajutorul unui semireglabil de max. 5 Kohm. 

Pentru sondă s-a folosit un inductor radial L1, de tip 187LY-102J de 1 mH, cu 50 cm de cablu ecranat de microfon, fixat într-un corp de pix. Vezi poza atasată.
Testarea aparatului
Dacă aveți un generator de semnal audio puteți aplica un semnal pe înfăşurările unui mic transformator, aceasta va genera un câmp electromagnetic care va fi uşor de detectat de către sondă. Fără un generator de semnal, aşezaţi sonda lângă o sursă de alimentare, cabluri de alimentare sau alt dispozitiv electric.  Dacă frecvența semnalului este mai mare de 20 Hz, semnalul poate fi auzit în căşti cu o impedanță  de 32 Ohm sau mai mare, dar acestea vor reduce  sensibilitatea circuitul de masură cu uA-metru.
La ieșirea pt. cască poate fi conectat un amplificator de înaltă impedanță și în acest fel se reduce influența asupra circuitului de măsurare cu uA-metru. Orice echipament electric ar trebui să producă un murmur și să indice pe uA-metru.
Deasemenea dacă plimbați un magnet prin fata bobinei, uA-metrul va indica modificarea campului magnetic, indus în bobina senzorului. Schema este preluată de pe www.zen22142.zen.co
O versiune mult mai avansată de detector puteți găsi aici.

        Montajul componentelor poate fi văzut în poza de mai jos.
                               Asa arata desenul cablajului imprimat
Eu vreau să folosesc aparatul în alte aplicații, din aceasta cauza am folosit ca senzor o bobină secundară de la un mic transformator de la 220V la 12V/500mA, bobina ce are în jur de 1 mH. Am constatat că funcționează un pic mai bine de cat senzorul prezentat în schema originală. Am folosit aparatul pt. detectarea de cabluri prin pereți de beton și la 50 Hz merge foarte bine. A fost testat și în apropierea unui TV mai vechi, și am constatat că există un câmp sesizabil de vreo 2-2.5 m în jurul sau. La calculator se aud diferite semnale de frecvențe diferite,clock-uri, până la 1 m în jurul lui. Depinde de poziție.

Detector de radiații electromagnetice si energia electromagnetică absorbită de către organism

Folosind un multimetru electronic de înaltă impedanță și o mică sondă, putem construi un miligaussmetru.
Schema a fost preluata tot de pe www.zen22142.zen.co


Descriere
Circuitul din figură oferă o cale uşoară pentru a detecta intensitatea campului electromagnetic de acasă sau la locul de muncă. Este de două ori mai eficient, deoarece nu detectează doar radiațiile electromagnetice emise de aparatele electrice, dar și energia electromagnetică absorbită de către organism.
Valoarea este citită cu ajutorul unui voltmetru digital de înaltă impedanță.
Pentru a transforma milivolţi în milligauss (unitatea de intensitatea câmpului magnetic), Valoarea citită pe multimetru în milivolţi  va fi împarțită la  patru.
De exemplu: 1000mV va fi 250 de milligauss.
-----------------------------------------------
Indicatie voltmetru  | valoare milligauss
--------------------------------------------------
   12 mV                  |  3 milligauss
--------------------------------------------------
   100 mV                |  25 milligauss
--------------------------------------------------
   400 mV                |  100 milligauss
--------------------------------------------------
    1 V                      |  250 milligauss
--------------------------------------------------

Riscul expuneri la radiații electromagnetice.
Până la 3 milligauss - radiaţie electromagnetică scăzută;
            25 milligauss - radiaţie electromagnetică semnificativă;
          100 milligauss - radiaţie electromagnetică înaltă;
          250 milligauss - expunerea la risc maxim.
Efectele negative au fost raportate la doze mici precum cele de 3 milligauss. O serie de studii din 1970 a arătat că expunerea susţinută la doze mari sporeşte riscul pt. anumite tipuri de cancer și avort spontan. Mai multe informatii despre influența campului electromagnetic puteți găsi la adresa urmatoare: camp-electromagnetic.infarom.ro

 Sonda construită de mine este arătată în poza alaturată.

A fost testată prin diferite locuri din casa și în apropierea diferitelor aparate și circuite electronice și funcționează foarte bine. 
Este o bucată de țeavă de cupru de 10 mm diametru și lungime de 20 cm. In ineriorul corpului de jos se află montajul. În locul țevii de cupru se poate folosi și o sârmă groasă 3-4 mm tot de cupru.
Pentru a măsura energia absorbită de corpul uman, țeava sau sârma de cupru trebuie tinută în mână și în același timp citim valoarea afișată de multimetru.



luni, 19 decembrie 2011

Circuit pentru incarcarea acumulatorului Li-Ion

Un montaj simplu pentru incarcarea acumulatorului Li-Ion puteti vedea in schema de mai jos.
Este facut si sunt multumit cum functioneaza. Schema am gasit-o pe net cu ceva timp in urma.
Modificand valoarea rezistorului R5, putem ajusta tensiunea de iesire pt. a avea exact 4,1 V
Mai multe detalii despre acest incarcator gasiti aici.
Mai multe informatii privind modul de incarcare a acumulatorului Li-Ion puteti gasi aici:
In poza de mai jos avem cablajul si dispunerea pieselor.

sâmbătă, 19 noiembrie 2011

Voltampermetru cu ATmega8 - varianta cu TQFP

Acest montaj a fost conceput pt. a masura curentul si tensiunea de iesire  dintr-o susa, in cazul in care rezistorul de sunt este conectat pe ramura de tensiune negativa.
Are nevoie de o singura tensiune de alimentare care poate fi obtinuta de la sursa la care se monitorizeaza. Ca functie suplimentara acesta poate controla un ventilator folosit pentru a raci radiatorul sursei. Pragul la care ventilatorul porneste poate fi ajustat folosind Touch Button pt. Setup.
Caracteristici tehnice
-gama de tensiune 0-30V;
-rezolutie de masura tensiune  10mV;
- gama de curent 0-99A;
-rezolutie masura curent 10mA (depinde de valoarea rezistorului de sunt);
Rezolutia interna a multimetrului este data de relatia:
Rezolutia [mA] = 1/(R[ohm]*3.2)
Caderea de tensiune pe rezistorul de sunt nu poate depasi 2.4V, deci R[ohm] ar trebui sa fie mai mica de 2.4/Imax[A].
Schema

Montajul componentelor pe placa - varianta construita de mine cu radiator mai mare pt. surse

Indicatii constructive
-nu uitati sa faceti cele doua strapuri de pe partea cu semireglabili;
-faceti scurt intre tampoanele  unde se monteaza bobina L1. Sau montati o bobina SMD;
-Sursa U2 de tip LM7812 (+12V) Va fi montata pe un radiator. Eu am montat si sursa de 5V tot pe acelasi radiator, nu pe placa de circuit. Nu mi-a placut ideea originala, se incalzea destul de tare din cauza LED-urilor de la afisaj. Asa ca am pus un radiator un pic mai mare pt. ambele surse de 12 si 5V;
-acordati atentie la polaritatea diodelor D1 si D2.

Programarea uC-ului
Deoarece uC este de tip TQFP, acesta poate fi programat dupa ce s-au lipit toate elementele pe PCB. Programarea se face usor, semnalele sunt livrate prin conectorul afisajului LCD. Este recomandabil sa se utilizeze un conector detasabil cu pini auriti pentru o eventuala actualizare a software-ul. Pentru programare eu am folosit un programator pe portul serial construit de mine. Detalii despre el pot fi gasite pe dfi57.blogspot.com A fost programat cu PonyProg. Am folosit un ATmega8 nou si lucreaza cu oscilator intern RC 1MHz exact ca in aplicatia de fata. Nu am setat nici un fuse bit. L-am pus la programator, l-am citit, l-a vazut programatorul si am incarcat softul in el. Destul de simplu nu? Daca foloseam alt integrat care a mai fost folosit, atunci trebuia setati fuse bitii pentru a indeplini conditia de mai sus. In plus Brown-out ar trebui sa fie pornit prin activarea BODEN. Scrie in documentatia de pe site-ul http://www.elfly.pl/
Nu uitati, montajul sa fie alimentat cu 5V in timpul programari uC-ului. Aceasta tensiune poate fi furnizata de programator (ca in cazul meu) sau de la o alta sursa. Poate fi folosita si sursa de 5V de pe cablajul multimetrului.
Dupa conectarea uC-ului la programator, ar trebui sa vedeti daca uC-ul este vizibil pt. program. Daca totul este OK, puteti incarca programul care este disponibil pe  http://www.elfly.pl/ Atentie ce program incarcati, softul este in functie de afisajul LCD folosit. Adica 1x16 sau 2x16, pentru montajul de mai sus trebuie incarcata varianta de program pt. TQFP.
Atentie! Nu incarcati in uC softul de la varianta PDIP (integrat normal), poate duce la distrugerea uC-ului.

Cablu de conectare la programator -  corespondenta semnal
LCD Pin number
LCD signal
µC signal/Pin
Prog signal
1
GND
GND
GND
2
VCC
VCC
VCC
4
RS
SCK / PB.5
SCK
5
RW
MISO / PB.4
MISO
6
EN
MOSI / PB.3
 MOSI
10
D3
RESET
RESET

Dupa programarea uC-ului trebuie facut scurt intre pinul 1 si 5 ai conectorului LCD de pe placa de baza, pentru a pune semnalul RW la masa. Altfel LCD-ul nu va functiona corect.

Schema de conectare la sursa de monitorizat

Resetare si configurare – se face cu ajutorul butonului S1
In timpul normal de lucru daca se apasa butonul S1, va anula valoarea afisata.
Pt. configurare se tine apasat S1 si se alimenteaza montajul pana cand pe afisaj apare mesajul ,,www.elfly.pl” si va intra in modul de configurare.
1-Primul parametru este tensiunea de referinta. Deoarece Vref. variaza de la cip la cip intr-o gama destul de larga, se va masura intre masa si pinul 20 de la uC tensiunea de referinta care trebuie inscrisa prin apasarea repetata a butonului S1. Daca nu se va inscrie nimic, se va presupune ca Vref = 2.56V (valoarea din foaia de catalog). Dupa configurarea Vref nu se va mai apasa butonul pt. aproximativ 5 secunde si va sari automat la parametrul urmator.
2-Programarea valori rezistorului de sunt. Daca valoarea este cunoscuta se apasa butonul pana indica valoarea corecta. Nu se apasa butonul aprox. 5 secunde pt. a trece la parametrul urmator.
Reglajul lui R9 si R10
Pentru a reduce erorile de conversie, gama de masurare este impartita in doua sub-game 0-10V si 10-30V. Pentru a regala fin subgama se conecteaza la iesirea sursei de monitorizat un voltmetru cat mai precis, se regleaza sursa pt. o tensiune de iesire de 9V si se roteste R9 pana cand pe afisajul voltmetrului avem tensiunea identica cu cea indicata de instrumentul etalon. Pentru  sub-gama de 10-30V se pune sursa de monitorizat pe tensiune de iesire de 19V si se regleaza R10 pana cand multimetrul indica aceasi tensiune ca aparatul etalon. Mai multe explicatii gasiti pe pagina http://www.elfly.pl/  Aici gasiti si desenele cablajului, ambele fete.
Verificarile facute de mine pot fi vazute in pozele de mai jos. Merge excelent si merita facut. Va urez succes.
Verificarea tensiuni
Verificarea curentului avand ca sarcina un bec de 6.3V

Postări populare